Astăzi – joi 6 iunie – Sărbătoarim Înălțarea Domnului care se mai numeşte în popor şi Ispas, de la cuvântul de origine slavonă Supasu, care înseamnă Mântuitorul. Este sărbătoarea în care Biserica face amintire în fiecare an de ultimul eveniment din viaţa pământeană a Mântuitorului. Prin înălţarea Sa la cer, se încheie activitatea Sa de răscumpărare a neamului omenesc din robia morţii şi a păcatului.
Evenimentul Înălţării este amintit în Sfintele Evanghelii şi descris pe larg în cartea Faptele Apostolilor, unde se spune că, după Învierea sa din morţi, Mântuitorul s-a arătat Sfinţilor Săi ucenici şi Apostoli, timp de 40 de zile, prin multe semne doveditoare. Vorbind cu el despre împărăţia lui Dumnezeu, i-a încredinţat că le va trimite Duhul Sfânt, care le va da putere pentru a fi martori şi mărturisitori al Lui în Ierusalim, Iudeea, Samaria şi până la marginile pământului. Şi zicând acesta, s-a înălţat la cer, iar un nor l-a luat din faţa ochilor lor. Este exact ceea ce Iconografia ortodoxă înfăţişează referitor la praznicul Înălţării.
Fie ca Înălțarea Domnului să înalțe în lumină și iubire și inimile și sufletele noastre . Amin !
Rugaciune catre Sfintii Imparati Constantin si Elena
Sfintilor
Imparati Constantin si Elena, dupa Dumnezeu si Maica Domnului, voi sunteti
nadejdea noastra si folositorii nostri; voi ne sunteti noua bucurie in vremea
necazului, voi ne ocrotiti in nevoi si ne ajutati. Voi sfintelor manastiri si
biserici le sunteti pazitori; pentru aceasta cadem inaintea voastra cu lacrimi,
rugandu-va sa nu incetati a ne ajuta noua, neputinciosilor, ci mijlociti la
Dumnezeu si la Preacurata Lui Maica si Pururea Fecioara Maria, ca si pe noi sa
ne pazeasca fara prihana si pe toti sa ne intareasca in credinta, pana la
sfarsitul vietii, spre mantuirea sufletelor noastre. Amin!
Sf. Împărați Constantin și Elena
Pe 21 mai ii sarbatorim pe Sf. Împărați Constantin și Elena, cei „intocmai cu Apostolii”. Constantin cel Mare a fost primul fiu a lui Constantius Chlorus si al Elenei. A fost proclamat august in anul 306, moment in care ii confera mamei sale, Sfanta Elena, titlul de „Nobilissima Femina” (Doamna prea nobila), iar in anul 325, ii acorda distinctia de „Augusta”.
Sfantul
Constantin cel Mare este primul imparat roman crestin. Dupa ce l-a invins pe
imparatul pagan Maxentiu, Constantin da in anul 313 celebrul Edict de la Milan,
prin care religia crestina devine o religie permisa. Lucrarea sa misionara nu
se opreste aici. Scuteste Biserica de dari, drept de care nu se bucurau
templele pagane, si ii inapoiaza tot ceea ce ii fusese confiscat, acordandu-i
si dreptul de a primi donatii. Nu trebuie uitat nici ajutorul acordat
episcopilor cu sume importante din tezaurul statului, pentru ridicarea de
biserici si intretinerea clerului. El a daruit Bisericii si dreptul de
eliberare a sclavilor. A inlaturat din legile penale pedepsele contrare
crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea
(arderea cu fierul rosu). Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat
duminica ca zi de repaus in Imperiu. Imparatul Constantin a adoptat legi care
interziceau adulterul si avortul, abandonarea copiilor nou nascuti, rapirea
copiilor si vinderea copiilor din motive de saracie.
Datorita
lui are loc primul Sinod Ecumenic, tinut in anul 325, la Niceea, pentru
afirmarea dreptei credinte. Amintim ca in cadrul acestui Sinod au fost
alcatuite primele 7 articole ale Simbolului de credinta (Crezul), a fost fixata
data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara)
si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca. La sfarsitul
lucrarilor, cand Osiu de Cordoba a rostit articolele din Crez, Constantin a
spus: „Da, acesta este adevarul. Nu sunt teolog, dar simt ca aici este adevarul.
Sunt convins ca nu voi l-ati facut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi”.
Constantin
cel Mare a primit botezul de la episcopul Eusebiu de Nicomidia in luna mai,
anul 337. A trecut la cele vesnice in acelasi an, pe 21 mai.
In
iconografia ortodoxa, Sfintii Imparati Constantin si Elena au intre ei asezata
Sfanta Cruce, pentru ca Sfantul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar
Sfanta Elena in pamant. Mentionam ca in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a
vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu
inscriptia: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui).
Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul
sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis,
iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe acest eveniment este pusa, de foarte
multi cercetatori, convertirea imparatului la religia crestina.
Mama
sa, Elena, a reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost
rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei
cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins
cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de
Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a
luat crucea si a inaltat-o in fata multimii, iar ziua de 14 septembrie a
devenit sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci in calendarul crestin. Datorita
demersului ei de a cauta Crucea Mantuitorului, Sfanta Elena este si
ocrotitoarea arheologilor. Numele ei se traduce „faclie”,
„torta”, „stralucirea soarelui”.
Particele
din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena sunt prezente in Catedrala
patriarhala din Bucuresti. Au fost daruite in anul 2002 de catre delegatie a
Bisericii Ortodoxe din Cipru. Sfintele moaste au fost aduse de la Manastirea
Kykkos, impreuna cu o copie dupa icoana Maicii Domnului pictata de Sfantul
Evanghelist Luca, care se pastreaza in manastirea cipriota.
La multi ani ! … tuturor celor care poarta aceste nume și derivatele lor !
Până la o nouă revedere … pace, lumină și iubire pentru toți !
Hristos a înviat pentru noi toți aducând astfel lumină în sufletele și inimile noastre și dăruindu-ne o nouă viață prin învierea Sa.
Astazi – de la Ierusalim – Lumina învierii Domnului – ora 2.29 Astazi – de la Ierusalim – Lumina de la Mormântul Sfânt
Cu ocazia sfintelor sărbători pascale fie ca lumina sfântă a învierii Domnului Iisus Hristos să umple inimile noastre a tuturor copiilor Lui cu bucuria învierii Sale .. care să curețe și să transforme ființele noastre dându-ne astfel o nouă viață și lumină.
https://youtu.be/KcZyNzAAlV8
Să conștientizăm și să ne amintim astfel și de lumina din noi înșine … care este una cu lumina Divinului Iisus Dumnezeul nostru … și una cu lumina Tatălui nostru Creator – Sursă a tot ceea ce există.
Vă urez Paște fericit, Sărbători fericite și luminate, alături de cei dragi precum și tradiționalul Hristos a înviat !
Duminica Floriilor este cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele şi care este dedicată Intrării Mântuitorului Iisus în Ierusalim.
In Marea Evanghelie a lui Ioan de Jackob Lorber se spune ca apostolii vazand asa mare imbulzeala au vrut sa mai potoleasca multimea care striga si se inghesuia iar Iisus le-a spus: Lasati-i sa strige ca daca nu vor striga ei atunci vor striga pietrele.
„Floriile“ reprezintă termenul popular al sărbătorii, amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“.
Din punct de vedere liturgic, din aceasta zi incepe Saptamana Patimilor, in amintirea carora in biserici se oficiaza in fiecare seara Deniile, slujbe prin care credinciosii il petrec pe Hristos pe drumul Crucii, pana la moarte si Inviere.
Tradiții , obiceiuri și superstiții
După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salcie sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, pe morminte sau puse într-un loc curat, fiind folosite în decursul anului în gospodărie.
Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină. Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată. Cele puse la icoană se păstrează tot anul şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.
În seara din ajunul Floriilor, în unele zone, se mai păstrează obiceiul de a participa la un pelerinaj care porneşte de la o biserică şi se încheie la o altă biserică.
Pentru sănătatea familiei, se aerisesc hainele, se termină curăţenia casei şi se stropeşte toată gospodăria cu agheasmă.
Este bine ca fetele care nu sunt căsătorite să scoată zestrea afară, la soare şi s-o împodobească cu flori. Este un obicei prin care, în ziua de Florii, păstrând rânduiala Postului, tinerele se roagă Mântuitorului Iisus să le dea sănătate şi să le aducă ursitul mai repede.
Se spune că un credincios care se împărtăşeşte de Florii are şansa să i se împlinească orice dorinţă. Acesta trebuie să-şi pună în gând o dorinţă, când se apropie de preot, să primească sfânta împărtăşanie;
Fetele îşi visează ursitul. În unele zone, fetele pun în noaptea de Florii busuioc sub pernă, pentru a deveni mai frumoase şi pentru ca, în acel an, cu puţin noroc, să se mărite;
În unele zone ale ţării, locuitorii de la sate se încing cu ramurile de salcie peste mijloc. Astfel, spun ei, sunt protejaţi de boli şi devin mai rezistenţi;
Cei care mănâncă muguri de salcie după slujba de sfinţire se vor tămădui de boli şi îşi vor întări sistemul imunitar şi pe viitor;
Superstiţiile de Florii spun că persoanele care nu vor să cinstească aşa cum se cuvine această sărbătoare se vor umple de pistrui;
În Muntenia, în ziua de Florii oamenii nu se spală pe cap, pentru că este duminica în care înfloresc pomii, şi din acest motiv, cei care nu respectă tradiţia vor încărunţi; Se mai spune că din această zi, urzicile înfloresc şi nu mai sunt comestibile.
Conform vorbelor din popor, aşa cum va fi vremea în Duminica Floriilor, la fel va fi şi în prima zi de Paşte.
Dezlegări de la post
În aceasă zi de sărbătoare este dezlegare la peşte și vin … dar vin cât să nu înoate peștele .. haha
Totodată, toţi cei care la botez au primit nume de flori îşi sărbătoresc onomastica așa că – La Multi Ani ! .. tutror celor ce poarta nume de flori.
Până la o nouă revedere .. pace și lumină pentru toți !
Prin intermediu acestor hipnoze se poate vedea ca sufletul omului poate sa se intoarca in timp, poate investiga din toate unghiurile evenimente din trecut sau viitor, de a cerceta si cauta adevarul, in cele mai mici detalii .
Din fiecare hipnoza realizata de Calogero Grifasi avem ceva de invatat … asta fiind si scopul postarii lor. Atentie ! – Vă sfătuiesc sa nu luați aceste informații drept purul adevăr …. ci doar ca pe posibile adevăruri.
Până la o nouă revedere … pace, lumină și iubire pentru toți !
Anul Nou incepe cu sarbatoarea Sfantului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanti parinti ai Bisericii Ortodoxe si unul dintre cei mai mari teologi crestini, considerat „pazitor de duhuri rele”. In ziua de Sfantul Vasile cel Mare este bine sa versi vin pe masa, sa spargi un pahar alb, sa rastorni cutia de chibrituri sau sa dai de pomana unui om sarac, ca sa ai noroc tot anul. Traditia populara mai spune ca ai noroc daca prima persoana care intra in casa de 1 ianuarie este barbat.
Sfantul Vasile, episcopul Cezareii, este unul dintre cei mai importanti parinti ai Bisericii Ortodoxe si unul dintre cei mai mari teologi crestini. S-a nascut in Pont in jurul anului 329 si a murit in Cezarea in ziua de 1 ianuarie 379. Provenea dintr-o familie crestina binecunoscuta – tatal sau, Sfantul Vasile cel Batran, a fost un renumit invatator in Pont, iar sora sa, Macrina, si fratele sau, Grigore din Nyssa, au devenit de asemenea sfinti.
Sfantul Vasile a studiat la Cezarea, la Constantinopol si la Atena, remarcandu-se inca de tanar prin profunde cunostinte in filosofie, astronomie, geometrie, medicina si retorica. Sub influenta sorei sale Macrina, Vasile se apropie mai mult de biserica, iar episcopul Cezareii, care il aprecia deosebit de mult, il incurajeaza sa accepte o slujba bisericeasca. In cautarea cailor spre perfectiune, Vasile viziteaza multe manastiri din Egipt, Siria, Palestina si Mesopotamia.
La intoarcerea in Pont, el infiinteaza o manastire pe malul Irisului. Scrierile sale din acea perioada pun bazele vietii monahale sistematice si de aceea Sfantul Vasile este considerat parintele monahismului oriental. In anul 370, Sfantul Vasile este ales episcop al Cezareii. In aceasta inalta functie, el era totodata Mitropolit al Cappadociei si Exarh al Pontului, autoritatea sa intinzandu-se intre Balcani, Mediterana, Marea Egee si pana la Eufrat.
El a depus eforturi sustinute pentru organizarea bisericii si a luptat pentru drepturile clerului, totodata punand un mare accent pe temeinica pregatire canonica si spirituala a preotilor. O mare atentie a acordat Sfantul Vasile saracilor si celor oprimati, initiind nenumarate acte de caritate. Dragostea sa fata de semeni s-a concretizat mai ales in asezamantul filantropic, numit de credinciosi Vasiliada.
Acest asezamant a fost construit la marginea Cezareei. Aici au fost adunati cei infometati si abandonati, spre a fi hraniti. Potrivit cercetatorilor, fiecare boala isi avea rezervata cladirea si personalul necesar pentru ingrijire. Sfantul Vasile moare in anul 379, iar la inmormantarea sa participa un mare numar de crestini, evrei, pagani, localnici si straini, ca dovada a popularitatii sale. Scrierile sale au o mare importanta teologica si au fost traduse pe tot globul.
Sfantul Vasile a scris cateva carti impotriva lui Eunomius si a arianismului in general, in care apara teza Trinitatii. In „De Spiritu Sancto”, Sf. Vasile trateaza chestiunea Sfantului Duh si combate anumite miscari din Macedonia care negau existenta Duhului Sfant. El a scris de asemenea un mare numar de lucrari exegetice despre Psalmi, Isaia si Iov, 24 de predici si a tinut multe discursuri. Alte importante scrieri ale sale sunt: Regulile Monahale, Moralele, Despre Judecata lui Dumnezeu, Despre Religie si 366 de epistole, multe cu caracter dogmatic iar altele apologetice.
Numele Vasile este foarte raspandit in toata lumea crestina. Acesta provine din grecescul „basileios”, care la randul lui inseamna „rege”, „imparat”, „bazileu”. Latinii l-au redat prin Basilius.
Film documentar subtitrat în română – Sfântul Vasile cel Mare LEUL LUI HRISTOS
La Mulți Ani ! … tutror ce poartă numele Vasile și derivatele lui.
Până la o nouă revedere … pace și lumină pentru toți !
Anul Nou incepe cu sarbatoarea Sfantului Vasile cel Mare, unul dintre cei mai importanti parinti ai Bisericii Ortodoxe si unul dintre cei mai mari teologi crestini, considerat „pazitor de duhuri rele”. In ziua de Sfantul Vasile cel Mare este bine sa versi vin pe masa, sa spargi un pahar alb, sa rastorni cutia de chibrituri sau sa dai de pomana unui om sarac, ca sa ai noroc tot anul. Traditia populara mai spune ca ai noroc daca prima persoana care intra in casa de 1 ianuarie este barbat.