Jakob Lorber-Trezire Spirituală 09

DESPRE:  DIVERSE   ÎNVĂȚĂTURI

  • Diversele grade a revelaţiei spirituale

         Kisjonah a vrut să desconspire mulţimii adunate pe munte – peste 800 persoane – cine este Iisus, dar Acesta l-a oprit spunându-i :      

          Mântuitorul Iisus -……”Sunt numeroşi cei care nu sunt încă pregătiţi şi care nu trebuie să ştie precis cine sunt Eu, căci în caz contrar libertatea spiritului lor va avea de suferit şi va fi antrenată într-o judecată din care spiritului îi va fi greu să se elibereze. Este de ajuns, pentru început ca unii să bănuiască cine sunt Eu. ….Ei nu au decât credinţa lor iar în afară de aceasta prea puţină putere de înţelegere. Credinţa este mult mai aproape de viaţa sufletului, chiar decât raţiunea desăvârşită. Ea nu este altceva decât un glas al inimii şi al voinţei. Dacă ea se transformă într-o obligaţie, sufletul este înlănţuit şi nimeni nu mai poate vorbi despre libera evoluţie a spiritului.

            Dar dacă mai întâi se dezvoltă înţelegerea, pentru a avea o percepţie corectă asupra lucrurilor, sufletul rămâne liber şi el ia din lumina raţiunii ceea ce poate suporta şi asimila. Astfel pornind de la o înţelegere corectă, bine formată se dezvoltă o adevărată credinţă vie şi deplină, pe care spiritul o cultivă în suflet pentru a se hrăni şi fortifica, putere pe care fiecare om o poate experimenta dacă iubirea lui pentru Mine  şi pentru aproapele lui creşte neâncetat. Deci fiţi plini de zel (entuziasm) şi acumulaţi cunoştinţe în toate domeniile, analizaţi tot ceea ce vi se petrece, dar păstraţi numai ceea ce este bun şi adevărat.Vă va fi uşor să recunoaşteţi adevărul, să reânviaţi credinţa şi să faceţi din ea o adevărată flacără a vieţii. Dacă doriţi ca învăţătura Mea să fie cu adevărat folositoare, trebuie să începeţi prin a o înţelege; doar atunci veţi acţiona întru adevăr.

            Voi trebuie să fiţi învăţaţi pentru a fi desăvârşiţi, aşa cum Dumnezeu este desăvârşit în ceruri. În caz contrar nu veţi fi niciodată copii Lui. Cel care spune rugăciunea Tatăl nostru în inima sa dar fără să o înţeleagă şi cu mintea, este precum un orb care slăveşte şi adoră soarele….El nu păcătuieşte în acest fel, dar, aceasta nu-i ajută la nimic, căci el rămâne în continuare în întuneric. De aceea atunci când doriţi să transformaţi inima unui om, nu uitaţi că este necesar mai întâi să-l ajutaţi să-şi mărească puterea de înţelegere, altmiteri veţi face din el un adorator orb al soarelui, ceea ce nu foloseşte nimănui.

            Pe tine (Kisjonah) te-am pregătit prin Cuvântul meu şi prin Învăţătura Mea…iar tu eşti un om trecut prin toate şcolile, un învăţat….Eu ţi-am relevat atunci ce este omul şi cine este el şi astfel ce ar putea deveni el dacă s-ar cunoaşte cu adevărat şi dacă şi-ar elibera pe deplin spiritul. Ţi-am arătat de asemenea cum Dumnezeu Însuşi este om şi cum, din cauza acestui fapt unic, tu şi toţi cei asemeni ţie sunteţi fiinţe umane. Eu ţi-am mai arătat în taină că Eu Însumi sunt om şi că fiecare om este chemat să devină şi să rămână pentru totdeauna ceea ce sunt Eu. Tu ai fost uluit şi de atunci ştii Cine sunt Eu. Si numai datorită faptului că sufletul şi spiritul tău au fost pregătite treptat tu poţi acum să vezi cum Eu creez un nou pământ şi fac din aceste pietre (oameni cu inimile împietrite) oameni, iar aceste lucruri nu te surprind, căci ai acceptat în mod liber (vorbind ştiinţific) că Dumnezeu poate fi om şi că un om poate cu adevărat (vorbind ştiinţific) să fie una cu Dumnezeu. În acest fel, sufletul şi spiritul tău nu vor mai putea fi niciodată tulburate de vreme ce ai înţeles pe deplin că Eu sunt singurul şi unicul Dumnezeu adevărat, Creatorul tuturor lucrurilor, în eternitate”.

  • Despre lumea sensibilă şi cea spirituală 

           Mântuitorul Iisus”Lumea sensibilă cea care există în prezent, din care nu poţi vedea cu ochii decât o parte (pământul) în raport cu spaţiul etern şi infinit este precum o clipă în eternitate.          

         Lumea spirituală este la fel de infinită ca şi spaţiul, care nu are niciodată sfârşit. Cu toate că spaţiul etern nu are niciodată sfârşit fiind întradevăr infinit în toate direcţiile, nici chiar în profunzimile cele mai îndepărtate ale acestui spaţiu nu există un singur punct în care să nu fie prezent spiritul înţelepciunii şi al puterii lui Dumnezeu.

            Adevăraţii copii ai lui Dumnezeu, care îşi vor manifesta iubirea lor adevărată faţă de Tatăl Preasfânt al eternităţii, precum şi iubirea lor pură pentru aproapele lor, vor primi în lumea de dincolo, în casa Tatălui, puterea de a umple din ce în ce mai mult spaţiul infinit cu noi creaţii. Pentru adevăraţii copii ai lui Dumnezeu, pământurile sorii şi lunile nu sunt decât fire de praf.

            De aceea trebuie să puneţi în practică cuvântul Meu şi să-i convingeţi şi pe cei care ascultă Cuvântul Meu să îl pună în practică, căci atâta timp cât Cuvântul meu rămâne doar în minte, el nu valorează mai mult decât zbieretele nuni măgar. Cuvântul nu devine viu decât atunci când pătrunde în inimă şi pune stăpânire pe voinţă, care este centrul de gravitaţie a iubirii, de unde îl impulsionează pe fiecare om să acţioneze. Doar astfel omul vechi poate deveni un om nou şi Cuvântul Meu poate deveni cu adevărat un nou trup şi un nou sânge. Cel care din întreaga eternitate, a poruncit lumilor, sorilor şi lunilor să existe şi le-a aşezate pe orbitele lor imense, vă va aşeza şi pe voi pe noua orbită a vieţii eterne”.

  • Despre aştri

Despre soare – Mântuitorul Iisus ” Pe acest soare care dă pământului întreaga sa strălucire şi frumuseţe, peisajele sunt încă mult mai minunate. Chiar şi deşerturile sunt mai frumoase decât paradisurile terestre” (probabil privite spiritual)

Despre lunăspiritele lunii Mântuitorul Iisus.”Luna noastră este o lume ca şi pământul tău, este rotunda ca acesta şi este locuită de fiinţe ca mine decât pe partea pe care nu se vede. Pe lună nu se trăieşte la fel de bine ca pe pământ. Uneori este foarte frig, iar alteori sunt călduri toride insuportabile. Foamea te roade, setea te arde. Să nu ai deci nostalgia acestei mici lumi, care este foarte dură, unde pe câmp nu creşte nimic, nici grâu , nici secară şi cu atât mai puţin viţa de vie. Pe partea luminată care se vede nu locuieşte nici o fiinţă cu trup fizic şi nici un animal, ci doar spirite nefericite şi fără nici un ajutor…..”

  • Despre patria spirituală a omului 

Mântuitorul Iisus ”Când vorbesc despre întoarcerea acasă Eu mă gândesc şi Mă refer la omul interior, care este adevăratul loc de întâlnire spirituală a vieţii, puterii şi a întregii înţelepciuni. Să mergem acolo, avem nevoie de pace interioară. Iată adevărata patrie în care vom găsi, cel puţin voi, căci Eu nu am nevoie, ceea ce este necesar pentru fiinţa voastră”.

  • Despre iubirea de Dumnezeu – iubirea cerească şi iubirea infernală

             Mântuitorul Iisus ”Omul trebuie să-L iubească pe Dumnezeu fără să aştepte vreo răsplată, aşa cum îl iubeşte şi Dumnezeu pe el, în caz contrar el nu este demn de Dumnezeu.

            Avantajul material sau spiritual determină întotdeauna impulsul iubirii. În afară de acest interes, la oameni nu există iubire – iubire complet dezinteresată care îşi are sălaşul în Dumnezeu.    

            Adevărata iubire se deosebeşte de iubirea infernală prin faptul că deşi ia în stăpânire fiinţele, la fel ca şi iubirea infernală, ea dăruieşte de fapt totul. Iubirea divină ia pentru a restitui, în timp ce iubirea infernală ia în stăpânire doar pentru propriul său avantaj, fără a da nimic în schimb.

            Dar dacă nu însuşim iubirea cerească, noi ştim că prin aceasta nu vom pierde niciodată nimic şi nici nu vom regreta nimic şi cu cât mai mult vom dărui, cu atât mai mult vom primi.

            Suntem ca un şanţ săpat în pământ; cu cât se scote mai mult pământ, cu atât volumul şanţului creşte pentru a primi lumina şi aerul cerului.

            Dacă iubirea n-ar fi, într-un fel, un schimb , n-ar mai fi iubire, căci orice iubire este dorinţă şi voinţă de a avea. Dar în această dorinţă de a avea , o prăpastie infinită separă cerul de pământ”.

  • Hrana corpului, a sufletului şi a spiritului 

            Îngerul a băut o cupă de vin şi a mâncat un peşte cu o felie de pâine .       

          Îngerul a arătat că astfel un spirit poate mânca hrană materială. Jonael l-a întrebat cum este posibil, dat fiind faptul că el nu este în fond decât un spirit?

           Îngerul a răspuns: Ai văzut vre-un mort care să bea şi să mănânce? Dacă un trup fără suflet nu poate bea şi mânca, aceasta este cea mai clară dovadă că sufletul şi spiritul care locuiesc în trup sunt cele care beau şi mănâncă. Ele îşi iau hrana din pământ, atâta timp cât sufletul locuieşte în acel trup şi îl menţine în viaţă prin faptul că îi dă trupului ceea ce îi prisoseşte din hrana sa (ceea ce el elimină). Deci este firesc ca şi eu să mănânc hrană pământească  atâta timp cât eu voi fi în acest corp (material) constituit din elementele aerului, deşi sunt un spirit.

  • Despre mâncare şi băutură multă – Nefasta influenţă a dezmăţului asupra sufletului Cum poate să se hrănească corpul cu ce elimină sufletul?

            Mântuitorul Iisus explică: ”Traiul în dezmăţ face sufletul să fie atât de lacom de plăceri şi înrădăcinat în materie încât sufletul este supraâncărcat de elemente nocive şi atunci corpul nu mai poate digera tot ceea ce sufletul trebuie să elimine. Sufletul astfel sufocat, nu mai găseşte mijloacele de a elimina aceste deşeuri şi viaţa lui nu mai este altceva decât impuritate, lascivitate şi infidelitate, strânse la un loc. Un suflet care trăieşte astfel îşi pierde valoarea, devenind astfel mort din punct de vedere spiritual, înălţându-se singur pe un tron al mizeriei pe care în loc să o înlăture,  sfârşeşte prin a găsi demn de stimă şi foarte onorabil faptul că este atât de infect. Toţi oamenii care au pe acest pământ o îngăduinţă excesivă faţă de simţurile lor (prea lacomi faţă de mâncare şi băutură), îşi înfundă sufletul până la gât, până peste ochi şi urechi în straturi, straturi de mizerie. Prin urmare beţi şi mâncaţi cu măsură, pentru ca sufletele voastre să nu se îmbolnăvească şi să nu-ţi găsească sfârşitul în propriile deşeuri”.

Petru a întrebat: Dacă este aşa atunci trebuie mai mult să postim decât să mâncăm ?

Mântuitorul Iisus: – Cel care posteşte la momentul potrivit (după ce a mâncat şi a băut mult) face mai bine decât cel care trăieşte permanent în viciu şi dezmăţ, dar adevăratul post constă în a te păzi de toate păcatele şi în a renunţa din toate puterile la toate, aceste lucruri lumeşti, în a-ţi lua crucea pe umeri şi a Mă urma fără să te temi să bei şi să mănânci, dar evident evitând toate excesele care duc la dezmăţ. Orice alt post are o mică valoare, sau nu are nici una. Anumite persoane caută, printr-un fel de mortificare a propriului corp (nemâncând nimic o mare perioadă de timp fiind la graniţa dintre viaţă şi moarte), să intre în contact cu lumea spiritelor, gândind că astfel pot stăpâni forţele naturii. Aceste practici nu sunt numai inutile, dar ele aduc chiar grave prejudicii sufletului. O mortificare sub forma unui astfel de post nu numai că nu are nici o valoare, dar reprezintă chiar un mare păcat”.

  • Secretul forţei vitale. Efectul purificator al bolilor şi dieta – Influnenţele spiritelor rele asupra copiilor 

            Mântuitorul Iisus”Este o mare diferenţă între un copil pur şi un copil impur. Pe primul îl pot ghida direct , fără ocolişuri, pe al doilea îl pot ghida numai indirect, pe căi care sunt în mod necesar acoperite cu spini (pe căi mai dificile).

            De aceea Eu care sunt Stăpânul, sunt mai sever faţă de copii şi chiar faţă de cei foarte mici, decât faţă de un adult, căci spiritele rele sunt mult mai active în preajma copiilor. Ele ajută sufletul să-ţi construiască propriul trup, pentru ca acesta să le ofere o locuinţă comodă şi oricând disponibilă.

            Atunci Domnul , căreia nimic nu-i este necunoscut trimite pe îngerul Său care le  alungă blestemându-le şi le destramă opera insidioasă şi perfidă. Aceste spirite rele ies atunci din corp, provocând simtomele maladiilor infantile, iar aceste diverse boli ale copiilor şi sugarilor nu sunt altceva decât o formă de eliminare a materialului malefic şi străin utilizat de spiritele rele pentru a-i construi sufletului un corp care să le stea la dispoziţie oricând.

            Dacă excesele de orice fel nu ar fi foarte sever şi energic stopate la copii, ar rezulta o mulţi atât de mare de posedaţi, de surdo-muţi, de cretini şi de schilozi de tot felul, că ar fi dificil de găsit o singură fiinţă sănătoasă.

            Se poate  pune întrebarea cum de înţelepciunea supremă a lui Dumnezeu poate îngădui ca spiritele rele să pătrundă astfel în corpurile tinere ale acestor suflete? Vă răspund: Iată ce întreabă omul orb, care nu ştie că întregul pământ , da, toată creaţia, chiar şi învelişul material cel mai exterior al tuturor elementelor sale, nu este decât un conglomerant de spirite supuse judecăţii şi fixate în trup pentru un timp determinat.

            De fiecare dat când sufletul cere pentru trup o hrană materială şi acesta io furnizează, sufletul primeşte în corpul său o legiune de spirite disponibile, care pot fi, în plus rele şi impure, dar de care el are nevoie pentru creşterea corpului său.

            Aceste spirite se adună din ce în ce mai multe şi în final, ajung să alcătuiască un fel de suflet inteligent. Când s-a atins acest stagiu, acest nou suflet creat încearcă să-i sustragă sufletului autentic dreptul său de proprietate şi începe prin a-l domina, impunând corpului ceea ce doreşte bun pentru el însuşi. Atunci elementul străin trebuie expulzat printr-o boală. Legea permite prezenţei străine să subziste în corp un anumit timp (când copilul creşte), până în momentul în care, prin învăţături spirituale interioare sau exterioare, fiinţa atinge o anumită viziune interioară care îi va conferi facultatea de a alunga de bună voie paraziţii (spirite impure) prin post şi tot felul de privaţiuni.

             Dar dacă paraţii sunt mult prea tenaci, atunci copilului respectiv i se va lua corpul, pentru ca sufletul să înveţe ce este viaţa eternă într-o altă lume.De aceea părinţii trebuie să vegheze ca hrana copiilor lor să fie cât mai pură şi să fie în conformitate cu nevoile acestora.

            De aceea de la Avram şi în special de la Moise încoace, a fost dată evreilor lista alimentelor pure. Dacă mama vrea să consume alimente interzise de legea lui Moise, atunci ea nu trebuie să-ţi alăpteze copilul, ci să-l dea la alăptat unei femei care consumă alimente pure, căci în caz contrar, acea mamă îi va face mult rău copilului ei. 

            Cei care au respectat această lege nu au avut niciodată copii bolnavi şi chiar ei înşişi au ajuns la vârste foarte înaintate.

            Iată de ce în fiecare an Eu realizez purificarea arborilor fructiferi. Astfel nici un măr, pară… nici un singur fruct a cărei floare a fost fecundată nu se poate coace dacă este locuit de către un spirit impur”.

  • Despre reâncarnare – Suflete venite pe pământ – Pământul unica şcoală a copiilor lui Dumnezeu – Relaţia corp, suflet, spirit – Motivul pentru care ne uităm vieţile anterioare

            Stoicul Pilopold (un grec) se răzvrăteşte  împotriva ordinii divine făcându-l pe Iisus un evreu poznaş şi spunând că întreaga creaţie nu merită nici măcar un bobârnac iar viaţa lui mizerabilă încă şi mai puţin. El a spus: Da-mi să mănânc şi să beau fără să fac nimic şi voi fi mulţumit de această existenţă terestră dar fără să trudesc din greu şi să sufăr şi pe deasupra să mai mulţumesc şi unui Dumnezeu şi să mă supun poruncilor sale care nu satisfac decât egoismul divin.

              Mântuitorul Iisus i-a spus: – Dumnezeu nu îngăduie să se râdă de lucruri atât de serioase. Marea răbdare a lui Dumnezeu are şi ea câteodată limitele ei”!.

            Eşti tu într-adevăr sigur că n-ai făcut înainte un contract cu Dumnezeu, Creatorul tău şi la plecare nu ai acceptat după cum ţi-au fost prezentate de mai multe ori toate condiţiile absolut necesare pentru a trăi pe această planetă?….

            Eşti pentru a douăzecia oară când trăieşti sub o formă corporală iar în timpul ultimei tale existenţe corporale când te aflai pe un soare pe care înţelepţii de pe acest pământ îl numesc Procyon dar pe care locuitorii săi îl numesc Akka, ai aflat de la un înger că Mare Spirit Etern şi Atotputernic, unicul Creator şi menţinător al infinitului şi a tot ceea ce el conţine, va accepta să se încarneze sub o formă umană.

            Atunci ţi-ai exprimat dorinţa foarte intensă de a veni pe această planetă, pentru a-L vedea şi auzi pe Cel care te-a creat….şi îngerul ţi-a prezentat atunci dificultăţile şi suferinţele cu care urmai să te confrunţi, dacă aşa cum doreai, ai fi devenit un locuitor al acestei planete unde te găseşti acum şi unde poţi deveni copilul lui Dumnezeu.

            Tu ai acceptat toate condiţiile, mai ales aceea de a uita toate amintirile tale din celelalte vieţi trăite în alte lumi, până în ziua când acest înger te va chema de trei ori pe numele pe care îl purtai pe soarele Akka”.

             Philopold a spus: Ce sunt cu aberaţiile astea? Am trăit într-o lume mai bună şi mai frumoasă ca asta?…

             Îngerul Arhiel a spus: Aşteaptă, mă voi duce să iau informaţii despre fosta ta existenţă în acea lume şi te voi face s-o vezi prin viziune interioară (clarvedere spirituală)….Îngerul a dispărut şi a apărut imediat, întinzându-i lui Philopold un sul cu numele său şi un sul pe care erau scrise toate condiţiile pe care le promisese în mod solemn îngerului că le acceptă. …

            Philopold a citit cu mare atenţie, iar după ce viziunea sa interioară s-a deschis, a spus plin de uimire: Da este adevărat, văd în străfundurile infinite ale existenţelor mele toate lumile în care am trăit de la naştere până la moarte….După ca a înmânat cel două suluri şi viziunea interiară a dispărut, nu-ţi mai amintea decât ca de un vis.

             Pilopold – Aş vrea să ştiu de ce păstrăm atât de puţine amintiri din aceste viziuni interioare?

            Îngerul Arhiel a spus: Pentru a putea deveni aici o fiinţă cu totul nouă , prin Dumnezeu şi întru Dumnezeu, odată ce ai devenit cu adevărat copil al lui Dumnezeu, totul îţi va reveni în memorie.

          În multe alte lumi superioare poţi deveni cu uşurinţă, atât exterior cât şi interior, exact ceea ce trebuie să fii. Însă pe acest pământ, Dumnezeu conferă sufletului forma corpului său , care este creat după o ordine dictată de o anumită necesitate. Fiecare spirit care a fost aşezat în interiorul sufletului, trebuie mai întâi să modeleze acest suflet după legile care i-au fost date.

           Dacă sufletul a atins astfel gradul potrivit  de maturitate şi perfecţiune, spiritul pătrunde atunci complet sufletul şi omul devine astfel în întregime o fiinţă nouă, desăvârşită, care provine – e adevărat, la modul absolut – din Dumnezeu. Pentru că în om, spiritul nu este de fapt decât un Dumnezeu minuscul, de vreme ce provine din însăşi inima lui Dumnezeu.

           Dar omul nu devine astfel (desăvârşit) decât prin propriul său efort şi nu prin efectul venit de la Dumnezeu. În multe alte lumi superioare, oamenii nu trebuie să se formeze ei înşişi. Ei sunt făcuţi de Dumnezeu sau, ceea ce este acelaşi lucru, de copii Săi.

          Dar aici oamenii trebuie să se modeleze singuri, potrivit ordinii relevate, altmiteri ei nu pot deveni copii lui Dumnezeu. Astfel un om care atinge desăvârşirea pe acest pământ şi devine astfel un copil al lui Dumnezeu, este asemănător lui Dumnezeu.

  • Despre încarnarea Domnului

            Îngerul Arhiel: – Noi am făcut cunoscută încarnarea Domnului în întreaga creaţie şi în toate lumile locuite de fiinţe raţionale, care au formă umană dar nu a fost permis decât câtorva spirite din foarte puţine lumi să se încarneze pe acest pământ, pentru că Domnul cunoaşte natura tuturor lumilor din spaţiul infinit, ca şi natura şi capacităţile spiritelor care le locuiesc.

            El ştie mai bine ca oricine dacă un spirit este sau nu apt să se încarneze pe acest pământ. Toţi cei care au fost găsiţi apţi pentru a cest pământ au venit aici dar numărul lor nu depăşeşte zece mii de persoane. Dar dintre toţi aceşti oameni tu eşti unul dintre cei mai fericiţi, pentru că – dacă doreşti acest lucru – poţi deveni la fel ca cei care-L însoţesc acum , un discipol al Domnului.

            După ce şi-a făcut curaj Pilopold s-a apropiat şi de la vreo treizeci de paşi s-a adresat Domnului :Doamne îmi permiţi să mă apropii de Tine? Dacă nu am să mă retrag.

           Mântuitorul Iisus”Poate să vină oricine doreşte, şovăiala nu a ajutat pe nimeni să înainteze”.

          Pilopold – s-a apropiat şi a spus: Doamne am păcătuit grav împotriva Ta, dar asta n-a fost decât din cauza orbirii mele…Te implor în numele iubirii Tale eterne şi a înţelepciunii Tale divine să mă ierţi pe mine biet păcătos orb, pentru toate greşelile pe care le-am comis faţă te tine şi faţă de aproapele meu…Cred că ţi-am înţeles cerinţele şi credincios Cuvântului Tău, le voi urma.

          Mântuitorul Iisus – ”Adevărat îţi spun, tu ai venit la Mine. Oricine vine este primit; mergi  să-ţi pui lucrurile în ordine, aşa cum îţi cer Eu şi întoarce-te pentru a Mă  urma; nu trebuie şă fii legat de această lume, pentru că tu nu eşti din această lume, nefiind de Jos ci de Sus”.

          Dintre toţi pe care îi vezi în jurul Meu, cu excepţia câtorva, puţini sunt din lumea ta. Alţii provin dintr-o altă lume de lumină şi foarte puţini vin din această lume, dar aceştia nu înseamnă mare lucru, pentru că pentru ei lumea contează mai mult decât contez Eu. De aceea ei nu pot face mari progrese spirituale.

          Am ales acest pământ deoarece copii săi sunt ultimii şi cei mai înapoiaţi din tot infinitul imens. De aceea, am îmbrăcat haina cea mai umilă a celei mai joase condiţii, pentru a fi posibil ca toate creaturile din întreaga manifestare să se poată apropia de Mine. De la locuitorii planetelor inferioare, şi până la locuitorii primilor sori centrali, cei mai elevaţi, toţi trebuie să aibe şansa de a se putea apropia de Mine.

          Matei a întrebat pe Mântuitorul Iisus dacă trebuie să scrie despre evenimentele petrecute – dar răspunsul a fost negativ – pe motivul că ”s-ar pute umple nenumărate cărţi, pe care lumea nu le-ar putea înţelege,…… dar va veni vreme a când Eu voi chema din nou oameni cărora să le transmit ceea ce s-a petrecut aici ” – este cazul cărţii de faţă. Aşa că Mântuitorul Iisus ia cerut lui Matei să scrie decât ceea ce-i va cere El în mod special spunând – ”Este mai bine ca lucrurile să fie transmise sub un văl care să le acopere, pentru ca astfel germenele vieţii să rămână intact.”

  • Despre vicleniile Satanei – modalităţi de recunoaştere – Satana nu are putere decât asupra simţurilor şi niciodată asupra voinţei

            Mântuitorul Iisus”Pământul nu este altceva decât locuinţa Satanei. Fie că veţi arunca porcilor perle de sau porumb, ei vor înghiţi perlele la fel ca şi porumbul, fără să facă nici cea mai mică de osebire între ele”. Pentru că spiritul rău nu are niciodată odihnă; zi şi noapte dă târcoale ca un leu înfometat şi atacă, din cauza foamei tot ce întâlneşte în cale. Dacă ar fi vizibil unii s-ar bate curajoşi cu el, dar majoritatea pierd bătălia, pentru că ei nu văd că el poate lua forma şi frumuseţea unui înger de lumină sau dimpotrivă ….sub o urâţenie înspăimântătoare.

            Dar fiindcă el nu poate şi nu îndrăzneşte să se arate nimănui şi deşi fiecare îl poate recunoaşte cu uşurinţă atunci când el îi şopteşte la ureche să-şi împietrească inima şi să se deschidă către desfrâu, adulter, egoism, orgoliu, gelozie, avariţie, cruzime, indiferenţă faţă de tot ceea ce este adevărat şi divin, insensibilitate în faţa mizeriei şi suferinţei celorlalţi, lăcomie după plăcerile acestui pământ, este încă posibil ca omul să se opună ferm atacurilor Satanei care nu poate acţiona decât asupra simţurilor, dar niciodată asupra voinţei sufletului.

            Ori de câte ori le ve-ţi observa, urmaţi-Mi Învăţătura şi Cuvântul, reacţionaţi cu toată energia sufletelor voastre şi faceţi exact contrariul a ceea ce vă sugerează ele şi veţi deveni astfel stăpânii spiritelor rele. Şi dacă aţi ştiut să învingeţi toate atacurile lor ele vă vor lăsa în pace şi nu va mai trebui apoi să vă luptaţi cu ele.

            Dar dacă vă lăsaţi prinşi de unul sau de altul din atacurile lor, sau dacă cedaţi cât de puţin unuia din simţurile voastre, ele nu vă vor lăsa în pace până la sfârşitul vieţii voastre pământeşti. Deci fiţi foarte atenţi la tot ce v-am spus să respectaţi pentru căci altfel trebuie dusă o luptă aprigă pentru a elibera complect sufletul în care a pătruns răul.

            Dar cel care are voinţă fermă de a face tot ceea ce poate şi care îmi încredinţează Mie, în spirit, slăbiciunile lui, dobândeşte cu uşurinţă victoria împotriva Satanei, dar bine înţeles, numai dacă Mă cheamă în ajutor prin credinţa sa vie.

            Eu vă spun Tatăl din ceruri v-a înzestrat cu tot ceea ce aveţi nevoie. Totul va depinde de fapte voastre şi de cuvintele voastre, iar faptele şi cuvintele vor fi judecătorii voştri.”

  • Despre cunoaşterea de sine – avertisment împotriva lenii şi nepăsării

             Mântuitorul Iisus – ”Totul este zadarnic dacă omul nu se cunoaşte, mai întâi pe sine şi dacă nu se transformări mai întâi lăuntric pe sine însuşi. Aşadar nu fiţi doar nişte ascultători înfumuraţi ai Cuvântului Meu, ci deveniţi muncitori plini de zel şi atunci veţi începe să simţiţi în voi beneficiile. Viaţa înseamnă acţiune (activitate) şi nu stagnare. Ea trebuie menţinută prin manifestarea continuă a forţelor din care ea este făcută. Repausul nu conservă viaţa. Acest fel de bine pe care vi-l conferă repausul nu este decât un fel de moarte a forţelor care impulsionează către viaţă. Cine înaintează din ce în ce mai mult în calmul inactiv, în special forţele vii ale spiritului său, găseşte aici o anumită stare de bine, dar se lasă astfel să alunece încet-încet în braţele morţii, din care Dumnezeu nu-l va elibera uşor.

        Există desigur şi un calm adevărat, plin de viaţă dar acesta se află în Dumnezeu. În om el se manifestă ca un sentiment ceresc inexprimabil de recunoştinţă copleşitoare faţă de Dumnezeu şi ca o bucurie beatifică de a împlini voia Lui cea sfântă. Această beatitudine şi această cunoaştere foarte limpede de a fi împlinit voia lui Dumnezeu sunt adevărata pace conştientă întru Dumnezeu, plină de viaţă – pentru că este plină de forţele acţiunii (manifestării).

            Iuda Iscarioteanul a spus: Doamne dacă este aşa, înseamnă că omul ar trebui să alunge somnul ca pe ciumă, căci somnul este un repaus al anumitor forţe vitale …

            Mântuitorul Iisus –” Desigur, dar se ştie că cei care dorm mult nu trăiesc mult. Cel care doarme cinci ore în perioada tinereţii şi sase ore la bătrâneţe, chiar şi atunci când va atinge o vârstă înaintată va avea un are tineresc, în timp ce unul care doarme mult îmbătrâneşte mai repede…

            Când lenea începe să se cuibărească într-un suflet, atunci apare foarte repede şi viciul, căci lenea nu este altceva decât iubire egoistă de sine. Deci păziţi-vă în mod special de lene (trândăvie) căci ea este germenele pentru multe rele…… şi o poartă deschisă pentru vicii de neimaginat.

            După ce însă omul a terminat ce avea de lucru, o odihnă cu măsură este binevenită pentru trupul lui. Dar prea mult somn este mai rău chiar decât lipsa totală de somn (ex. ”Cine a făcut un drum lung pe jos ţi ajunge în sfârşit la un han, nu trebuie să meargă imediat să se odihnească. Este mult mai bine să facă unele activităţi mărunte şi a doua zi când se va trezi şi va porni la drum nu va simţi nici un fel de oboseală. Dar dacă când a ajuns la han se aruncă în pat şi nu se mai trezeşte până a doua zi la prânz, el va porni la drum cu picioarele înţepenite şi îl va durea capul”).

            Viaţa nu poate fi conservată decât prin activitate şi ea poate dura etern (continuă în lumea de dincolo), în timp ce inactivitatea nu creează şi nu poate crea decât moarte”.

  • Despre Inima sufletului          

         Mântuitorul Iisus ” Puneţi-vă mâinile pe piept şi veţi vedea cum inima bate fără încetare zi şi noapte. Dacă oprirea inimii fizice este în mod vizibil semnul morţii corpului fizic, oprirea inimii sufletului este moartea sufletului. Inima sufletului se numeşte iubire şi pulsaţiile sale se exprimă prin manifestarea intensă şi adevărată a iubii.

Neâncetata manifestare a iubirii corespunde acestei pulsaţiia inimii sufletului, care nu oboseşte niciodată. Cu cât inima sufletului bate mai cu fervoare, cu atât mai intensă este viaţa sufletului. Astfel inima atinge un înalt grad de trezire spirituală şi se deschide către viaţa divină a spiritului. Acest spirit care este viaţa cea mai pură, deoarece reprezintă suprema şi neobosita activitate, ce se revarsă în sufletul care, prin manifestarea plenară a iubirii, devine asemănător lui. Astfel viaţa veşnică îşi găseşte începutul în acest suflet. Şi vedeţi voi totul vine dintr-o continuă activitate, niciodată dintr-o stare de lene.

            Alungaţi repausul şi inerţia, urmăriţi să fiţi mereu activi şi plini de iniţiativă şi răsplata voastră va fi viaţa eternă.

            Să nu credeţi că am venit pe pămnt să aduc pacea şi odihna ci am venit să aduc spada şi războiul. Căci oamenii trebuie să fie stimulaţi prin suferinţe cumplite şi necazuri de tot felul, altmiteri ei devin la fel ca nişte boi graşi, care se îndoapă aşteptându-ţi moartea veşnică.   Necazurile şi suferinţele acţionează în om la fel ca fermentaţia ţi dau naştere astfel în final, la trrezirea spirituală

  • Fiţi ori complet reci ori fierbinţi 

           Mântuitorul Iisus ” În ceea ce Mă priveşte, fiţi ori complet reci, ori fierbinţi căci eu îi voi vomita pe cei călduţi din gura Mea.”      

          Un duşman puternic îmi este mai drag decât un prieten călduţ, căci duşmanul puternic Mă obligă să acţionez energic, fie pentru a-l câţtiga, fie pentru al face întotdeauna inofensiv, în timp ce alături de un prieten călduţ, voi deveni chiar Eu călduţ, dacă ar fi să Mă aflu în pericol, de ce folos Mi-ar fi acest prieten călduţ ?

  • Despre meditaţie și binefacerile ei 

          Se spune că este bine ca in fiecare seară înainte de culcare să-ţi faci o analiză a faptelor zilei în raport cu voinţa lui Dumnezeu, pentru a te corecta şi a nu mai cădea în aceleaşi greşeli. Satana va căuta să te perturbe prin fuga gândului sau alte şmecherii, dar nu trebuie renunţat.

        Mântuitorul Iisus Nimic nu este mai binevenită pentru om decât o meditaţie din când în când. Cel care vrea să se cunoască şi să-şi măsoare forţele, trebuie să se cunoască şi să se analizeze mai întâi pe el însuşi. Începeţi să vă gândiţi în linişte şi în tăcere la activităţile voastre şi la voinţa lui Dumnezeu, care vă este acum cunoscută. Puneţi-vă întrebarea dacă a-ţi respectat această voinţă în diverse momente ale vieţii voastre. Prin această întrospecţie, veţi pune obstacole intruziunilor lui Satana, care încearcă prin tot felul să vă perturbe pentru a vă devia de pe calea cea dreaptă.

            Atunci când omul atinge prin exerciţii practice, un anumit nivel de măiestrie în meditaţie, el va descoperi cu uşurinţă şi rapid capcanele lui Satana putând să le evite şi să le anihileze complet. El va şti să se protejeze energic de atacurile viitoare ale inamicului. Satana ştie acest lucru foarte bine şi caută tot timpul să tulbure sufletul prin tot felul de şmecherii pentru a renunţa la meditaţie ceea ce ar fi foarte grav. Atunci sufletul, din ce în ce mai separat de spirit, pe care nu-l poate trezi în el, va intra încet, încet, în procesul celei de-a doua morţi a omului”.

        Despre beneficiile ei : Mântuitorul Iisus Astfel omul se poate ridica de la materie către spirit şi poate deveni pe această cale propriul său stăpân şi astfel, stăpânul întregii naturi. Urmaţi deci din când în când acest drum în Numele Meu şi veţi obţine o mare putere de control asupra pasiunilor voastre, asupra întregii naturi şi asupra tuturor creaturilor din Lumea de dincolo.

            De fiecare dată când veţi relua acest exerciţiu, veţi fi tulburaţi, iar aceasta se va petrece până când vă veţi naşte din nou întru spirit. Atunci Satana îşi va pierde orice putere asupra voastră şi voi veţi deveni judecătorii lui precum şi tuturor celor pe care el i-a ademenit şi pe care voi îi veţi putea lua înapoi de la el pentru totdeauna.

            Nici o învăţătură şi nici o lecţie din exterior nu te pot ajuta să înţelegi ce înseamnă noua naştere. Aceasta este o stare care se poate obţine numai în sine (în interiorul fiinţei), pe calea pe care Eu v-am arătat-o. Urmând Învăţătura Mea şi practicând aceste meditaţii, în cele din urmă vei atinge prin tine însuţi şi în tine însuţi o asemenea lumină.

 Până la o nouă revedere .. pace și lumină tuturor.

Costi

Share this:
Share this page via Email Share this page via Stumble Upon Share this page via Digg this Share this page via Facebook Share this page via Twitter

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.