Înălțarea Domnului se mai numeşte în popor şi Ispas, de la cuvântul de origine slavonă Supasu, care înseamnă Mântuitorul. Este sărbătoarea în care Biserica face amintire în fiecare an de ultimul eveniment din viaţa pământeană a Mântuitorului. Prin înălţarea Sa la cer, se încheie activitatea Sa de răscumpărare a neamului omenesc din robia morţii şi a păcatului.
Evenimentul Înălţării este amintit în Sfintele Evanghelii şi descris pe larg în cartea Faptele Apostolilor, unde se spune că, după Învierea sa din morţi, Mântuitorul s-a arătat Sfinţilor Săi ucenici şi Apostoli, timp de 40 de zile, prin multe semne doveditoare. Vorbind cu el despre împărăţia lui Dumnezeu, i-a încredinţat că le va trimite Duhul Sfânt, care le va da putere pentru a fi martori şi mărturisitori al Lui în Ierusalim, Iudeea, Samaria şi până la marginile pământului. Şi zicând acesta, s-a înălţat la cer, iar un nor l-a luat din faţa ochilor lor. Este exact ceea ce Iconografia ortodoxă înfăţişează referitor la praznicul Înălţării.
Fie ca Înălțarea Domnului să înalțe în lumină și iubire și inimile și sufletele noastre . Amin !
Schimbarea la Față a Domnului este praznuita pe 6 august. Aceasta sarbatoare aminteste de minunea petrecuta pe muntele Tabor, unde Hristos isi descopera dumnezeirea Sa prin natura umana pe care a asumat-o. Evanghelistul Matei spune „Si a stralucit fata Lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au facut albe ca lumina” (Matei 17, 2), in vreme ce evanghelistul Marcu spune ca vesmintele Lui s-au facut albe ca zapada (Marcu 9,3). Faptul ca Evanghelistul Matei spune despre chipul lui Hristos ca era „ca soarele”, iar Luca, vorbind despre vesmintele Sale, mentioneaza ca „erau ca zapada”, ne descopera ca firea omeneasca nu a fost absorbita de cea dumnezeiasca in Hristos, caci „zapada” nu a fost topita de „soarele” din El. Amintim ca firea umana si dumnezeiasca din Hristos sunt unite in chip neamestecat, neschimbat, neimpartit si nedespartit in Hristos.
Până la o nouă revedere … pace, lumină și iubire pentru toți !
Pogorârea Duhului Sfânt peste apostoli și Sfânta Treime : Tatăl + Fiul + Duhul Sfânt
Fie ca Duhul Sfânt , duhul adevărului care pretutindenea este și pe toale le împlinește, vistierul bunătăților și dătătorul de viață … așa cum s-a pogorât asupra apostolilor să se pogoare și asupra noastră a tuturor … și să aducă în fințele noastre echlibru, sănătate, puritate și perfecțiune divină așa cum am fost creați …. iar lumina și iubirea Sfintei Treimi să se reverse în sufletele și inimile noastre aducând pace, armonie, lumină și iubire … conducand astfel pașii noștri pe calea frumuseții, purității, adevărului și a vieții eterne. Amin !
Până la o nouă revedere .. pace, lumină și iubire pentru toți !
Astăzi – joi 6 iunie – Sărbătoarim Înălțarea Domnului care se mai numeşte în popor şi Ispas, de la cuvântul de origine slavonă Supasu, care înseamnă Mântuitorul. Este sărbătoarea în care Biserica face amintire în fiecare an de ultimul eveniment din viaţa pământeană a Mântuitorului. Prin înălţarea Sa la cer, se încheie activitatea Sa de răscumpărare a neamului omenesc din robia morţii şi a păcatului.
Evenimentul Înălţării este amintit în Sfintele Evanghelii şi descris pe larg în cartea Faptele Apostolilor, unde se spune că, după Învierea sa din morţi, Mântuitorul s-a arătat Sfinţilor Săi ucenici şi Apostoli, timp de 40 de zile, prin multe semne doveditoare. Vorbind cu el despre împărăţia lui Dumnezeu, i-a încredinţat că le va trimite Duhul Sfânt, care le va da putere pentru a fi martori şi mărturisitori al Lui în Ierusalim, Iudeea, Samaria şi până la marginile pământului. Şi zicând acesta, s-a înălţat la cer, iar un nor l-a luat din faţa ochilor lor. Este exact ceea ce Iconografia ortodoxă înfăţişează referitor la praznicul Înălţării.
Fie ca Înălțarea Domnului să înalțe în lumină și iubire și inimile și sufletele noastre . Amin !
Rugaciune catre Sfintii Imparati Constantin si Elena
Sfintilor
Imparati Constantin si Elena, dupa Dumnezeu si Maica Domnului, voi sunteti
nadejdea noastra si folositorii nostri; voi ne sunteti noua bucurie in vremea
necazului, voi ne ocrotiti in nevoi si ne ajutati. Voi sfintelor manastiri si
biserici le sunteti pazitori; pentru aceasta cadem inaintea voastra cu lacrimi,
rugandu-va sa nu incetati a ne ajuta noua, neputinciosilor, ci mijlociti la
Dumnezeu si la Preacurata Lui Maica si Pururea Fecioara Maria, ca si pe noi sa
ne pazeasca fara prihana si pe toti sa ne intareasca in credinta, pana la
sfarsitul vietii, spre mantuirea sufletelor noastre. Amin!
Sf. Împărați Constantin și Elena
Pe 21 mai ii sarbatorim pe Sf. Împărați Constantin și Elena, cei „intocmai cu Apostolii”. Constantin cel Mare a fost primul fiu a lui Constantius Chlorus si al Elenei. A fost proclamat august in anul 306, moment in care ii confera mamei sale, Sfanta Elena, titlul de „Nobilissima Femina” (Doamna prea nobila), iar in anul 325, ii acorda distinctia de „Augusta”.
Sfantul
Constantin cel Mare este primul imparat roman crestin. Dupa ce l-a invins pe
imparatul pagan Maxentiu, Constantin da in anul 313 celebrul Edict de la Milan,
prin care religia crestina devine o religie permisa. Lucrarea sa misionara nu
se opreste aici. Scuteste Biserica de dari, drept de care nu se bucurau
templele pagane, si ii inapoiaza tot ceea ce ii fusese confiscat, acordandu-i
si dreptul de a primi donatii. Nu trebuie uitat nici ajutorul acordat
episcopilor cu sume importante din tezaurul statului, pentru ridicarea de
biserici si intretinerea clerului. El a daruit Bisericii si dreptul de
eliberare a sclavilor. A inlaturat din legile penale pedepsele contrare
crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea
(arderea cu fierul rosu). Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat
duminica ca zi de repaus in Imperiu. Imparatul Constantin a adoptat legi care
interziceau adulterul si avortul, abandonarea copiilor nou nascuti, rapirea
copiilor si vinderea copiilor din motive de saracie.
Datorita
lui are loc primul Sinod Ecumenic, tinut in anul 325, la Niceea, pentru
afirmarea dreptei credinte. Amintim ca in cadrul acestui Sinod au fost
alcatuite primele 7 articole ale Simbolului de credinta (Crezul), a fost fixata
data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara)
si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca. La sfarsitul
lucrarilor, cand Osiu de Cordoba a rostit articolele din Crez, Constantin a
spus: „Da, acesta este adevarul. Nu sunt teolog, dar simt ca aici este adevarul.
Sunt convins ca nu voi l-ati facut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi”.
Constantin
cel Mare a primit botezul de la episcopul Eusebiu de Nicomidia in luna mai,
anul 337. A trecut la cele vesnice in acelasi an, pe 21 mai.
In
iconografia ortodoxa, Sfintii Imparati Constantin si Elena au intre ei asezata
Sfanta Cruce, pentru ca Sfantul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar
Sfanta Elena in pamant. Mentionam ca in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a
vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu
inscriptia: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui).
Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul
sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis,
iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe acest eveniment este pusa, de foarte
multi cercetatori, convertirea imparatului la religia crestina.
Mama
sa, Elena, a reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost
rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei
cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins
cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de
Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a
luat crucea si a inaltat-o in fata multimii, iar ziua de 14 septembrie a
devenit sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci in calendarul crestin. Datorita
demersului ei de a cauta Crucea Mantuitorului, Sfanta Elena este si
ocrotitoarea arheologilor. Numele ei se traduce „faclie”,
„torta”, „stralucirea soarelui”.
Particele
din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena sunt prezente in Catedrala
patriarhala din Bucuresti. Au fost daruite in anul 2002 de catre delegatie a
Bisericii Ortodoxe din Cipru. Sfintele moaste au fost aduse de la Manastirea
Kykkos, impreuna cu o copie dupa icoana Maicii Domnului pictata de Sfantul
Evanghelist Luca, care se pastreaza in manastirea cipriota.
La multi ani ! … tuturor celor care poarta aceste nume și derivatele lor !
Până la o nouă revedere … pace, lumină și iubire pentru toți !
